Mă dor mai toate zilele ce trec
Și-mbătrânesc surprins de acest fapt;
Nedivulgând vreun merit intrinsec
Îmbătrânesc involuând abstract.

Îmbătrânesc absurd, fără temei,
Păzindu-mi insomniile stingher
Ferecat cu lacăte la care nu sunt chei,
Și nici ferestre către prezumtivul cer.

Îmi urlu neputința către sus
În timp ce viața seacă mi se surpă,
Îmbătrânesc algebric, descompus,
Îmbătrânesc reformulat în culpă.