Plivesc de timp grădini interioare
Cu flori la geamul sufletului puse
O Pasăre cuvântul meu ți-l spuse,
Distanțe-n membrele inferioare.

De vorbe dulci un soare-n tine-apuse
Crepusculul din noi în mine doare
Căci am tăiat chiar ram de sub picioare
Și viețuim în sfere ce-s opuse.

Mi-aduc aminte - îți dictam poeme,
Pe inimă în taină le scriai
Să le ferești de demoni și blesteme.

Auzul lirei nu îmi zgâriai
Și-am plâns și-am râs în doi un colț de vreme
Dar unde-a fost, acum nu mai e Rai.