poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-05-24 | |
strângi vise,
fir cu fir, strop cu strop, cândva, îți spui, le vei răsfoi, le vei privi palmele, muchiile, le vei sorta după culori, după miros, după riduri și aure, după modul în care te-au iubit, te-au rănit și te-au uitat, în cele din urmă, după rezistența la sedative, la stres, la efort, la șocuri, după câtă singurătate ar putea suporta și până unde iată, spațiul tău a fost invadat cu vise perfect adaptate la întuneric pot lăsa dâre cât mai adânci dinspre podul palmei spre antebraț pot inventa un alfabet din litere care să pulseze, din nervi totdeauna dilatați, din ape care pot spăla fiecare păcat, asta îți spui: până la urmă toți avem nevoie de un refugiu, de spațiul acela totdeauna alb și cu pereți tapisați, care să ne acopere urletele te consolezi că ai găsit, în sfârșit, cutia în care poți încuia tot ceea ce te-a făcut viu privești în tavan, visele tale, uite, nu clipesc, nu strigă, nu gesticulează, nu zâmbesc, acolo s-au cuibărit, ai impresia că sunt reale, că le știi, că le-ai trăit cândva, într-un timp nedefinit, respirația lor rece, calmă, precisă, seamănă cu cea a sinucigașului care s-a decis, în cele din urmă, să vă duceți cu toții la dracu
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate