|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Tintement
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Tomas Tranströmer [Tomas_Tranströmer ]
2015-04-24
| [Acest text ar trebui citit în francais] |
Înscris în bibliotecă de Guy Rancourt
Et le grive sifflait son chant sur les os des morts.
Nous étions sous un arbre et voyions le temps s’écouler.
Le cimetière et la cour de l’école se rejoignirent et grandirent
comme deux courants dans l’océan.
Le tintement des cloches de l’église s’éparpilla aux quatre vents, porté par les doux bras de levier d’un planeur.
Laissant sur la terre un silence plus imposant encore
et les pas paisibles d’un arbre, les pas paisibles d’un arbre.
(Tomas Tranströmer, Ciel à moitié achevé, 1962)
 |
|
|
|
