Cum îți pisai o tâmplă pe fereastră
când la parter dădeam involuntar de noi,
te-mpigeau ochii către mine
cu părul retezat în cinci culori;
și toată fața-ți miroasea a mâță
și fiecare geană controla
de sus leagănul de picioare
dintr-un surplus de catifea.

Voiai 'nspre mine, dar nu prea aproape,
nimic din ce ziceai nu se-nchidea,
de-asta aveau punctele dar pe spate clanțe,
iar tu păr scurt de catifea.