poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-13 | |
Vorbe
Înainte de apogeul meu cultural, fie el grăbit, fie mai înaintat, după cum vor vrea confrații, eu aș spune că îmbătrânește numai cine poate… iar bătrânețea ar putea să fie o haină pe care o iei pe umeri, cu un gest nesigur, o dată cu venirea unei seri răcoroase, când simți c-ai început să înmagazinezi pe os din frigul negru, cel care domnește pe sub stele, și tot aștepți pe cineva să vină să îți facă inventarul. atunci emoțiile cad laolaltă cu dorul, bătrânețea fiind podeaua lor intimă. bătrânii nu îmbătrânesc. o țin, așa, până la plictiseală. doar tinerii îmbătrânesc, pentru că pot. în schimb, despre bătrânețe au cunoștință numai cei dintâi. tinerii, niciodată! la sfârșit, când moartea pare sigură, un tăiș de lumină destramă tot ce ai știut până atunci și nu curge sânge, doar lacrimi pe care nu le mai poți slobozi în lumea aceasta. iar simțurile toate, aceste sfori prin care trupul ne mânuiește sufletul ca pe o marionetă, sunt rupte pe alocuri. au primit pe ele evoluția unei realități și acum se despart de această realitate.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate