poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-01-26 | |
POEMUL LINIȘTEI
Era în mine răspândită modestă, demnă și discretă, cuminte ca o pasăre rănită ascunsă sub o margaretă. Nu îmi doream stăpână să îmi fie, nici parteneră-n tensiunea vieții. Când totul mi se oferea doar mie, galant plăteam cu anii tinereții. Cenușereasă-n existența mea înnobilată de tăcerea-i majestuoasă, minusculă lumină ca de stea dintr-o îndepărtată nebuloasă, era în mine, eu eram în ea cu-același puls vibrat de pasiuni, dar nu se așeza în calea mea cu adevaruri și minciuni. Când febra timpului se stinge fantoma zeității ei renaște, îmbrățișarea nopții mi-o învinge și inima tardiv o recunoaște Senină mă-nconjoară cu iubire, sunt prada ei uimit de ritual, altar îi sunt fără vorbire, contur de om a-senzual. Atomii lumii combinați în mine prin legi pe care ei le știu mi-au agățat ca pe-un ciuline suflet să-ndur ce o sa fiu. Eliberat de anii ce-au trecut sunt eu cu ea tăcuți în reverie, eu gata să mă-ntorc în lut ea, Liniștea, să-mi fie-n veci soție.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate