poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-10-08 | |
nu vă merge negrul azi
oricât aș răsuci clovnul sfărâmând sticle cioburi sfioase de silfidă la dietă atentă la somnul meu aruncat în fărașul pestriț al mofturoaselor sieste nu vă merge negrul azi fie un roz intens de copile pe vaporaș sub umbreluțe cu fluviul mare mississippi curgând pe vacanța dictată de părinți supraîncălziți la rețeaua supraponderală taifas între hub și serveruri vegetariene roz de limbă de hipopotam de hârtie igienică în patru cinci straturi inteligente de fund de maimuță umplut cu colagen botox halucinogen era să uit pe prora vaporului era scris vacuum cleaner cu ruj de matelot era să uit și de sângele curgând prin catarge dar să trecem mai departe aleg rozul de bomboană scuipată în gâtul unor nevăstuici fragile roz de prezervativ înfipt într-un altoi roz de căpșună purulentă gingie pentru măseaua dureroasă care umple penarul fetei de stomatolog stins între patru divorțuri și multe adopții premature roz de floare hlizită bătută cu pumnul despicat de prea multe nașteri că nu stau drepte mama lor de petale originale înveliș de fondant penetrabil floare târâtă în ierbarul claselor digitale viol roz de ploi moarte în pântece și ninsori citind despre virginia wolf duhnind a candida și whisky lezna roz de flăcări izbucnite din facturi neachitate la radiația mai cosmică o lume ciudată zilele astea și nu e chiar totul roz deci negru nu aveți nu vine nu merge azi noapte clovnul mi se răsucea oftând amenința prevedea starea vremii genunchii lui erau deja înnorați aluneca nesmintit prea candid cădea în rugăciuni și valurile eventualei lui morți m-ar prinde nepregătită dar totuși negru dragostea mea nu îl mai spăl mi-a fost roz prea multă viață îl voi târî peste mestecenii aceștia au supt prea mult albastru degeaba negrul nu îndrăznește să apară
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate