poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-06-18 | |
Definiție
Ce-i epigrama? Fum firav, la soare, iscat dintr-o cădelniță-n zăbavă, în care-un drăcușor, din conservare, adaugă tămâiei și otravă… "Cadou" I-am dat vrute și nevrute, chiar și-o noapte să-mi rămâie. Ca să fugă cât mai iute, doar oleacă de tămâie. Să te saturi… Sunt pulbere pe inima-ți de piatră și-al dumitale rob, ca să te vadă plâng ochii mei, mai triști ca o broboadă trântită-n praf de-o babă idolatră. Când tu te-ascunzi, mă duc să stau la coadă, să iau răbdări prăjite de la vatră, din zarea-albastră haitele mă latră, iar noaptea-ncep pantofii să mă roadă... Îmi e de-ajuns ce cântice de slavă ți-am tot nălțat, nimic n-o să-mi rămâie din ce mi-ai fost, din cap la vena cavă nimica nu mai am să mă mângáie. De-ai fi aici, ți-aș da să bei otravă și-aș drege-o, să te saturi, cu tămâie...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate