poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-03-14 | |
aş scrie versuri despre tine pe toate zidurile
prin fiecare literă ar circula bucăți din acest tăcut verb "a iubi" s-ar prelinge pe lângă porțile cu afişe mari unele sunt luminoase şi pâlpâie precum ochii tăi atunci când facem dragoste altele sunt zgâriate şi zdrențuite ca un orologiu pornit prea devreme la întâlnirea cu timpul aş scrie cel mai frumos poem pentru tine l-aş înregistra pe un vinil special făcut pentru urechea ta s-ar lovi atomii de sânge dintre noi cu viteza luminii între florile din glastră şi frunzele căzute la colț de stradă e o simbioză tăcută o iubire platonică strivită de roți un loc întreg pentru semafoarele pline de sentimente printre strofe aş picura pe ici pe colo duzini întregi de poze mentale sunt unele cu tine când zâmbeai aşteptând orele apusului altele cele mai colorate se mulează pe retina mea ca o pată orbitoare şi caldă toate declarațiile de dragoste s-ar strânge între două degete oamenii ar muri instant ar deveni îndrăgostiți de femeia de la aprozar de măturatoarea care fumează kent de tipa încălțată cu bocancii roşii de tine de părul tău ud de ochii cenuşii maro negri verzui de parfumul tău căzut peste piele ca o mănuşă de catifea ți-aş scrie cea mai frumoasă poezie de dragoste aş începe din vârful degetului mic de la piciorul stâng s-ar opri abia în ultimul vârf din părul meu sârmos de la atâta soare ne-am închide unul în celălalt ca o carte de versuri îmbrățişată cu imagini o editură s-ar dărâma privind minunea am lua premii peste premii medalii de aur toți tâmpiții ne-ar cita melancolicii ar urla la iubita lor de la etajul doi ar sări sinucigaşii cu ştreangul de gât şi cu noi doi căzând din glastrele scumpe între frunzele toamnei ți-aş scrie cel mai frumos poem mă doare pieptul dacă aş țipa asta un claxon de dacie mă sperie un cerşetor plânge şi cere apă un polițist opreşte sonetul meu întinse pe atâtea ziduri de bloc am sărutat versurile cu amenda mototolită în palmă un poem a încercuit oraşul ăsta prea bântuit de gri
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate