Echinocțiul sau echinoxul de primăvară
Apare când răsare primăvara afară
Astronomic vorbind, căci ea toamnă
În emisfera sudică, devine doamna.
Atunci cand echinocțiul de primăvară apare
Soarele trece prin punctul vernal, ce răsare
Ca unul din cele două puncte, în care
Ecliptica intersectează ecuatorul ceresc, cel mare
Ca doi frați de pe spațiul plin de șoapte
Așa se face, că ziua va fi egală cu a sa noapte
Crescând până la solstițiul de vară, când
Ziua va triumfa, având
Durata cea mai mare din an
Fiind astfel sărbătoare cu iz suveran.
După „Mărțișor”, „Babe” și „Moși”
După "zăpada mieilor" adunată în coș
Când calendaristic am pășit în anotimpul primăverii
Deși luna martie se dovedește a fi capricioasă, ca ploierii
Ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară
Marcând începutul primăverii astronomice în țară.
El se produce în jurul datei de 20 martie
Zi aproximativă, după cum se știe
Când longitudinea astronomică a acestuia, se prea poate
Revine la valoarea de zero grade.
După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească
Determinată de mișcarea reală a Pământului, pe orbita sa lumească
Generează pentru latitudinile noastre
Inegalitatea duratei zilelor și nopților celeste
La diferite epoci ale anului
Datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului
Precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească
Soarele parcurge în decurs de un an, un cerc mare numit ecliptică firească.
La momentul echinocțiului de primăvără, Soarele traversează ecuatorul ceresc
Trecând din emisfera australă, a sferei cerești în cea boreală.
Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal
El descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, el banal
Fenomen ce determină, la data respectivă, acea atitudine
De egalitate a duratei zilei cu cea a nopții, indiferent de latitudine.
E momentul la care, Soarele răsare în punctul cardinal Est
Și apune în punctul cardinal Vest.