poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-01-07 | |
Aventurier nemuritor, m-am întors însingurat acasă,
ca dintr-o preistorie. și doar atât mai doresc: să nu te mai privesc un timp, pentru că fără tine, nici măcar ca iluzie, nu știu cum voi mai produce armonie pentru cele pe care ți le-am spus. și sunteți cu toții în intimul haos, ce crește întruna din voi. căutarea aceea nu m-a obosit, am fost mereu fermoar rebel la buzunarul lumii, dar astă seară vin definitiv fără vânat, pentru că vânătoarea fu una diferită. în seara asta, ai fost, printr-o devenire impusă, preponderent rațională, ceea ce pentru o femeie nu este potrivit și nici nu se cade. și totuși, pe o pernă folosită, telefonul meu așteaptă telefonul tău să sune. firește, nu se va-ntâmpla, a fost numai mesajul cu cele două confirmări, dar nu mi-a fost de ajuns să-ți recunoști, din cinism, egoismul. întors din dorință, stau și mă gândesc cum am considerat, concesiv, că de la tine încolo va începe de acum înainte universul meu de comunicare – un univers pentru moment, temporar până și ca înțeles. aș fi vrut ca noaptea asta, după întâlnirea cu tine, să fi fost la mare și, înaintea imensității împietrite a ei, să aflu doar câte un zbor cum tulbură acea tăcere de absurd metal topit. dacă nici la tine nu m-am putut opri, stau și mă gândesc, așa cum sunt acum, marin și înserat: în această lume lichidă și orizontală, străbătută sacadat de zboruri, pasărea se va putea vreodată termina? lumea e deschisă pentru că împrejurul nostru se întâmplă atât lucruri pe care nu le-am știut, cât și lucruri pe care nu le avem în vedere. posibilitatea de a afla un obiect să fi creat ea însăși cunoașterea ta? și dacă da, este la fel și cu femeia, e menită a fi stea atunci când cineva îi construiește cerul? m-am întrebat uneori dacă în ceea ce fac mai caut omul sau doar o adresă. acum, te voi lăsa să-mbătrânești fără să-nțelegi vreodată timpul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate