poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-11-17 | |
E ziua mea de-ncepător, ca-ntotdeauna;
tot mi se spune, de-altul, ce să fac, debusolat, mai rău decât în prima zi de viață, de când zac, când nici nu mă știam de c-aș fi existat și tocmai de-aia, de atunci mă-nșirui boroboață-n boroboață într-una, într-una. Întreb din nou, plictisitor, aproape enervant, ce oare mă așteaptă iar și n-am niciun răspuns de la Părinte... veșnic tot reînvăț abecedar și-s tot neajuns, rămân mereu cu aceeași minte, un minuscul de aspirant... Strig, vreau, în gura mare, altă și alta, jucării și nu am bani îndeajuns, nu îmi pot ține nici acum un echilibru; cad, ca apoi să mă ridic, iar dacă mult, ceva, îmi place, îl țin ascuns; cum cu plecările de-acasă, cu schimbat limbă, de un ”déjà vu” să iau, din alții, pic cu pic, tot de la cap, copilărind copilării. Doar e, se pare, o mare diferență; timpu’ e mai scurt un pic, chiar fiecare zi și noaptea-i și ea scurtă și parcă-s păcălit de cei din jur, ce nu-mi mai spun copil, așa cum sunt; că stau și-acum în dormitor pe burtă și câteodată mai înjur... nu simt, din propriul mine, cunoscut, niciun exil! Sunt sufletul la fel de pur, am rămas neînțeles, tot mic!... 01.06.2012
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate