Ce poate fi cuprins în sufletul unui hangar?

Destinul carlingii cu un pilot lipsă din varii motive. Sau planarea (ai zice continuă dar îți vezi reflexia) printre intestinele de aer ale unui animal despre care ai învățat foarte târziu, când părinții se depărtaseră deja.



Cum sunt acele aripi cu care se poate zbura?

Acel noapte bună! spus conștiinței. E destul de anost răspunsul, dar când ai mâinile în buzunare și inima privește peisajul cu mănuțele lipite pe hublou, nu îți vine să crezi că aripile sunt făcute din pânză (altfel de unde capetele de ață zbătându-se prin aer) și că ies din tine (nu vezi asta, dar o simți al dracului).

De ce zboruri de noapte?

Pentru că noaptea se vede cel mai bine totul, pentru că vezi totul de foarte sus, ca un țipăt. Vine hangiul și aprinde o luminiță cât o gămălie prin fâșia de câmpie ca un scotch, și gata, știi pe unde să aterizezi. Sunt multe de spus despre înfrățirile pe care le faci în astfel de momente chiar și cu niște obiecte, așa cum este lumina.

Cum sună cerul de sus?

Cerul zburdă, dar lucru ăsta îl simți doar atunci, pe sub piele (e acolo un spațiu rece). Ai zice că toarce, dar nu e așa, ai zice că foșnește, dar nici pomeneală. Ai zice că te roagă să rămâi sau să te întorci la masă, dar nici gând. Este ca și când ai fi în casa bunicilor, cu fundația în altă lume, și auzi noaptea în pod că se face dragoste sau așa ceva (dar tu nu știi ce este aia dragoste, sau așa ceva).











foto + întrebări
@ Simona Andrei