poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-03-26 | | Înscris în bibliotecă de Traian Calin Uba Aerul se face limpede, limpede… Se lasă jos toate cuvintele, la picioare se-așază; friguroase, răsfirate, prefăcute în pleavă… așa cum stau ne-nlănțuite. Zarea e goală – și adevărată. Soarele e o mică-amintire pusă de-o parte – ca o podoabă vremelnic purtată. – Nu mai vreți, oameni ai timpului meu, beteală în șiruri bogate de la un capăt la altul al lumii să-ntindem, în ea cu râvnă să ne-nfășurăm minunându-ne, strânși laolaltă, bine-ngrădiți – ca-ntre fire de sârmă ghimpată, strălucitoare?! … Se schimbă miresmele zilei; spre noapte și ele se-aleg, se despart, plutesc întărite, mai singure. Ca pomii de pildă, când cresc peste fire, și-aripile își ridică, până nici unul din ei, de altul nu se mai atinge. (Știu unul care se toarce pe sine parcă, – până, de cer, cu toții o să-l vedeți spânzurat!) Vai mie… Din brațele tale, cu pleoapele strânse, frântă ca peste coclauri, mai strig, cu gura uscată, să te strămuți mai aproape… (din volumul "Poeme" - 1971)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate