Vis hoinar
pe drum uitat de lume,
trupul meu
e gol și fără nume,
gând stingher
te caută în noapte,
clopot surd
în dimineți deșarte.

Caut luna
să îi spun necazul,
curcubeul
să-mi înod grumazul,
lacul clar
adâncul să-mi cuprindă,
nufăr alb
să-l pun acum în tindă.

Vis hoinar
aș vrea să uiți de mine,
fulg de nea
doar geana te reține,
noapte clară
cu lumini stelare,
polenul viu
e prins în chihlimbare.

Limba mea
cuvintele le coase,
ștergare albe
fluvii de mătase,
renasc în zori
cu inima-mpietrită,
lințolii albe
peste o zi cernită.