mi-ar plăcea să scriu un poem
despre oamenii care se întîlnesc la colțul străzii
și se vorbesc unii pe alții. apoi își iau bicicletele
rînd pe rînd desenează cercuri în jurul stîlpului
în jurul cîinilor, al cerșetorilor și al petelor de ulei de pe asfalt
îngenunchează cu toții și sărută picioarele umbrei
aș vrea să scriu despre fetița cu șase codițe împletite
care coboară scările ca dintr-o închisoare de pînză
avînd în brațe cutia mea cu fluturi.
despre cei care m-au părăsit aș scrie un poem
ca o ușă de sticlă trîntită în urma mea
cu care sperii copiii, canalele și țevile pline de țurțuri
te voi pune și pe tine în poemul acesta
lîngă tine cutia cu fluturi
iar lîngă fluturi, moartea.