|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
￭ în tot acest timp fulgere de neon asortate cu vestele reflectorizante pe cerul patriei
￭ Gabriel
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Neîndulcit
poezie [ ]
șansonet
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Daniel Bratu [dedal66 ]
2012-06-19
| |
Þin un creion în oranjadă
și-nvârt cu el cum, la Paris,
Toulouse-Lautrec trăgea de coadă
mâța, fantast. Cum face Lis,
ce-nclină cârma, dinspre Marte,
spre Oana lui, mireasă-n șlapi.
Ca un student la belle-arte
pictând pe nud un câmp de napi.
Sunt umbra lunii, care cade
pe șerpii mici cu zurgălău,
ca un Ulysse, din Ciclade
în golul din călcâiul tău.
Terasa-i punte, eu sunt luntru, spre marea ta de infinit
simt cum îmi urcă, prin lăuntru, versul oranj, neîndulcit…
 |
|
|
|
