mi-am spălat trupul în tăcerile tale
miroseau a mlaștini ucigașe
și îngrozită
am fugit

mi-am fixat de creier
savoare lui mâine
în mine înfloresc cireșii
lumini revărsate în dansul unui alt început
dacă tu m-ai izgonit din rai
nu-mi pasă
eram doar lacrima fără drept de apel
opaițul zilei
veghea doar zborul aripei tale
țipătul prăzii
a răsturnat căldarea încinselor regrete
ți-au curs tăciuni pe aripi
iar ochii
îți lăcrimează a nopți tocite

am coborât cu frică în abisuri
se văd ielele dănțuindu-ti prin sânge
și-un hohot nebun de râs îmi spintecă obrazul!