am așteptat un cuvânt să spargă singurătatea
mi-am încins creierii cu țigăr și cafea
am dat telefoane și am deschis messengerul
să aud, să văd orice alt cuvânt în afara celui rostit de mine...
telefoanele au sunat ocupat
iar pe messenger, întreaga listă se afla în off line
așa că am închis și telefonul și calculatorul
fără ca azi să fi rostit cuiva:
-bună, ce mai faci?

am obosit să aștept cuvântul dinspre ceilalți,
am obosit căci numai cuvintele mele mă lovesc
ca un bumerang, ca un ecou stârnitor de avalanșe
ce-și rostogolesc furiile singuratice
în mine...
om obosit!