hei nu mă goni din tine
disperato nu-mi arunca zilele în iad
nu te grăbi să-mi dai de pomană toamna asta
cu sânii doldora de fructe
nu-mi trage cerul pe față ca o mască de oxigen
și nu-mi injecta anesteziant liniștea
vreau să te trăiesc mă auzi vreau să trepidez
mai am de iubit ce n-am iubit încă
ce n-am știut să iubesc nebunește
mai am de spus de atâtea ori te iubesc
și încă pe atâta de primit
mai am de îndurat prietenii
de parcurs oameni
cumplito ai intrat să-mi sapi trupul
ari și ari cu atâtea obiecte tăioase
mă răscolești îmi arunci sămânță de îngrijorare
și îmi îngropi sufletul
adânc mă scrutezi parcă ai căuta
fericirea în carul cu fân
însoțește-mă încă o vreme
tu năvalnico mai stai să bârfim la o cafea amară
știi ce nu-mi place la tine
capriciul ăsta mieros
de glucoză

și nu-mi tăia entuziasmul cu bisturiul
ia mai scutește-mă cu leucemia asta a ta