poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Să-mi semăn lacrima ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-01-07 | |
Curge mierea de sus împinsă
Ca epiderma ea învelește Degetele-mi lipește și fața mi-o strâmbă; Înstrăinez apendicele de corp Și mă-nfior. Să nu pătez! Precum orice copil, dezvirginat Șoșeta-n gură mi-o așez. Nu e al meu, nu-l recunosc! Bastard fac chiar din al meu trup Nu raționez, nu-ntenționez Vreau doar să scap, și-apoi să uit. Cu Down în mușchi parafrazez, Caut înc-o oră să-mi ocup Sunt dintre care nu aleg Filtrez și macin, nu adun Și doar rahitică abuz! Nu mai iubesc, ce nu-i al meu Un interval, îmi aparține Am să creez cum mi-a veni Când a veni (doar pentru mine). Degetele mâinilor zâmbesc, Privesc în jur prietenos Și se întind să te fixeze, Te-mbrățișeze, te urmeze Când ale mele, grele, unse Când tu și toți, mereu mi-ați zis Nu mai au timp să mai vibreze Nu știu să uite, nu mai ating!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate