| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ cigarillos 1   
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2011-11-06 | | Suntem datori prea mult acestei nații Și celor ce-au făcut-o din suspin. Ei s-au luptat în vremuri, ca bărbații, Noi numai cu paharele de vin. Străbunii s-au căznit aici să țină Dunărea și munții plini cu aur Din care-au făurit, ca din lumină, Istoriile scrise în tezaur. Dar noi, nutrind înalte sentimente, Nu știm a făuri niciun cuvânt, Doar ne maimuțărim prin parlamente Și-aici și-n Europa și-n mormânt. ............................................................ Ieri Păunescu-a spus: "Ne mor poeții!" Și rândul lui se pare c-a venit. Ce o să-i spunem mâine dimineții Când va-ntreba de ce l-am primenit? Cine va mai aprinde-n vatră focul Când iernile ne fi-vor prea cuminți? Copiilor cine le-arată jocul Și cine-i va mai plânge pe părinți? Poate cu vorba-a mai lovit în unii Și poate, prea vulcanic, uneori, A pus la zid dușmanii și nebunii, Dar de-mpușcat i-a împușcat cu flori. Poet plecat la ceruri prea devreme, Călcând arar spre alte dimineți, Să te întorci la noi, din vreme-n vreme, Să vezi cum "crește iarba din poeți". 5 noiembrie 2010 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate