acum mulți ani mi-ai șoptit printr-o ușă
că energia este masa ori viteza luminii la pătrat
eu ți-am spus să intri și să faci întuneric

mi-ai spus că viața noastră este un joc de tetris
în care fiecare alegere o zgârie pe următoarea
eu am oprit gravitația, cu mâinile în buzunar

m-ai certat aspru că am scris o petiție ploii
înainte să ne stingem păcatele în jurul focului
eu m-am ascuns într-un cub fără rafturi

m-ai chemat să ne alegem mobila, președintele
și notariatul la care să ne împărțim valorile
eu m-am întors și am semnat tot ce-am vrut.