poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-10-27 | |
când făceam jogging întreg orașul se lua după mine
și fiecare alergător primea prin telepatie exercițiile liber consimțite de la festinul unui zeu alegându-și o altă viață din sfera de plumb prădată de lucrătorii de la salubritate ascunși pe sub pământ alături de arlechini fără simbrie a căror plată niciodată nu se va putea face de regi săraci fără nume dacă te-aș întreba cum o mai duci tot n-ai ști să-mi dai răspunsul perfect perfecțiunea nu include înțelepciunea acestei lumi și caii nețesălați nu pot fi dansați în circ înțelepciunea nu se capătă din cărți ci din fapte și chin îndelung cândva am întâlnit un om ce locuia în lumea destrăbălată din harlem singura lui speranță de mai bine era să moară mântuit el a vorbit cu mine cu o blândețe nepământeană m-a implorat să mergem și să topim ninsoarea frunzelor de conifere cuprinse de spaimă și de virtutea cercurilor arborilor seculari de la mănăstirea dintr-un lemn de care oricât te-ai mira înțelepciunea nu vine la tine ci pleacă surâsul omului dinaintea morții e neprefăcut și e poate singurul gest demn de a fi luat în seamă din întreaga viață a omului restul se pierde între spațiile goale dintre clipele nefericite și anoste ca puii golași când le cresc penele paradisului sau puful păsării-clopot auzit rar tot mai rar cum e seceta din ultima sută de ani și câmpurile otrăvite cu speranțe fără umbră de adevăr omul care mi-a spus povestea omului fără-de-umbră nu mai trăiește în schimb inocența martirilor e singura cruce care i-a întors din drum pe cei mai periculoși rakeți pe care i-am cunoscut vreodată fuseseră cuprinși de un plâns redutabil comparabil cu săritura cu parașuta de la înălțimi neconsemnate în cartea recordurilor după ce au trecut granița și au ucis grănicerii și câinii grănicerilor au venit câteva ministere să elucideze misterul crimelor președenția cu toate că își așezaseră locuința lângă președenție fără voia mea m-am făcut păstrătorul tuturor adevărurilor cumplite despre om și lașitatea ancestrală a ființei brute tratată cu bestialitate până într-o zi când au fost cuprinși de remușcări și stăteau ceasuri întregi și săptămâni fără număr ca și cum mi-ar fi plătit sume fabuloase să le spun dacă mai au vreo șansă cum tocmai murise părintele cleopa și un polei ascuțit ca sabia de la începutul lumii se așternuse între bucurești și sihăstria ei fost singurii dintre pământenii țintuiți în casă de frigul fără măști care au ieșit de sub nămeți și au mers pe drumul alb infinit
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate