poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-10-26 | |
ca ultime bastioane ale voinței de a trăi
în orașul interzis singurele ascensoare posibile erau cețurile pentru că era ultimul oraș de pe fața pământului din prea multă bunătate artiști de seamă l-au numit orașul de aur sperând ca totul să se sfârșească fără scrâșnirea dinților deși văzuseră cum se frâng trupuri încețoșate și nevinovate acolo unde se sfârșește realul și se construiesc ziduri apoteotice geometria sufletului moștenește lumina și taina vieții pământene sub pumnul fragil al femeii se naște matriarhatul și orice morală este inutilă și perfidă ca un animal hămesit văzând o femeie bătând cu pumnul în masă am înțeles că nu mai e nimic de făcut pe această lume și de aceea l-am căutat pe ghilgameș să-i duc tolba plină cu săgeți otrăvite pentru inima femeii în descompunere pe cerul de purpură din orașul de purpură fluturând vechi profeții în zadar am invocat liniștea din rugina de foc a toamnei umbra sferică a cioburilor de amforă regală întinzându-se cum pământul dreptății pentru cei care nu tratează lucrurile cu ușurință și nimic de sub cer nu-i îndeajuns și curat cum lacrima
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate