Gândurile mele intră în gândurile tale
pentru că uneori dorm împreună,
ca niște nori de cuvinte rătăcind
între arbori urcați

ele nu pot sta separate nici atunci
de tăcem împreună ca pasărările nopții,
ele nu se pot depărta prea mult
când fiecare
pășim înspre alte priviri

și se adună cum gândim în cuvinte frumose,
ies pe ferestre când dorm în case străine,
și se împing trimise de vorbele tăcute în dar
încruntându-se

dar nu mai pot trăi depărtat, oricât le-om ascunde,
pentru că (se pare nu-i așa)
sunt luminițe din cafeaua celestă