poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-09-20 | |
printre umbrele scunde la o agapă în iarbă, când visele
spulberă roșiatice lumini, și pești se zbat în golfuri, pe frunte – e o iubire despre care nu se poate vorbi. se lasă întunericul. ce-a fost de mâncat s-a sfârșit. ce-a fost de spus s-a grăit – și totuși acum începe unul și altul să vadă în jur – cum altfel? – spațiul căscat între viitor și trecut – e poate nenumitul chip ce ne-a strâns laolaltă. printr-o subită rotire a figurilor pe tablă zâmbetul ei întinde un alt obraz. lacrima lui se zbate ușor mai la dreapta. cutremurați bat din picior în pământ, căci văd fiecare pe suprafața apei din căni un alt chip, mai vârstnic, sau unul cu mult mai tânăr. întunericul își are bortele lui, pentru cei ce nu se-ndură s-arunce un văl de uitare. în icoana în care Dumnezeu ne trăiește trăim viața celui de-aproape – însuflețim chipuri – și ne întoarcem în aburii dimineții.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate