poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-09-10 | |
Ca o insulă pierdută, devii tot mai mică’-n urmă
Plec atras de vânturi reci, în oceanul fără tine Fiecare val ce trece mă’-nfioară, mă fărâmă Când se rupe zgomotos într-o jerbă de suspine Și în marea preaiubită, preaiubită te zăresc Ești la fel ca’-ntotdeauna, tânără și preafrumoasă Mă strecor pe nesimțite între apă și ceresc Un pirat fără de suflet, de comori și de speranță Un adânc prea plin de apa de la mine pân’-la tine Stau în el fără să mișc, eșuat catamaran Într-o hulă de durere ce mă trage și mă ține Între cerul ce-mi zâmbește și adâncul de ocean Am plutit atâta vreme, fără să găsim un port Ne-am dorit atât de mult, fără să gasim lagună Ai plecat de lângă mine, într-un nesfârșit înot Pe o mare zbuciumată de neliniști și furtună. Poate că într-un final, de voi ocoli pământul De voi fi încă vioi, încă tânăr și în viață Către insula ce ești mă va duce iarăși vântul Și voi eșua la țărmu’-ți plin de tihnă și verdeață Mi-aș dori să sabordez nava ce mă’-ndepărtează De la țărmul unde ești către zarea fără țel Să fiu iar același mus, care tinde și visează Să coboare-’n realitatea unde ești doar tu și el...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate