Deșir visul meu ca pe un ghem în care sunt fărâmițate culorile tale.
Am fost tentat să spun culorile „noastre”,
dar după ce mi-ai croșetat răsuflarea timp de trei ani
îmi dau seama că nimic nu este și al meu.

Așa ești tu, egoistă.
Ai o manie pentru inimi și culori.
Am avut dreptate când te-am numit cameleon.
Nefericito! Credeai că e de vină rochia ta multicoloră.

Te contopeai deseori cu verdele ierbii
în timp ce eu ma zbăteam în verdele ochilor tăi.
În părul tău zac culorile răsăritului...
în mine zace neputința de a te cuprinde.
Curcubeul își are cuib în coastele tale
și eu mă mir cum inima ta nu se murdărește deloc.