parcă e noapte de 2 vieți 3 sirene
NINO
Nino
nino
din ce în ce mai stins într-o depărtare continuă:
de la etajul 4 cartierul e o pădure
astmatică pironită cu case și lumini
palmele lui cu zebre și semafoare
ă
g
e
m
u
f

în cameră liniile curg neobosite
din cutiile de bere și
se strâng la capătul brusc! al razelor
ce injectează bezna
mouse-ul se mișcă î n c e e e t > dintr-o tristețe abisală
cum că tastatură e o gagică prea g-r-a-s-ă
pentru el :((pentru oricine)
...
îmi las ochii în stand by până maine

universul nu e mai MARE/{mare} doar pentru că
s
u
b
cina noastră A PLOUAT cu bucăți roșii de lună
adio maree! adio! cine a mai trăit ca noi
până la sfârșitul lumii? zi! iată camera s-a umplut
de cuvinte totuși...
și totuși
din calea lactee prin fereastra mea
un unghi gălagios îmi săgetează tâmpla