Miercuri, nu mi-a plăcut nicicând această zi
Și, tocmai azi te-ai hotărât să vii.
Camera mea are cred, ceva abstract,
Sunt multe lucuri de-ale tale
Pe care da, le-am aruncat!
Simt mirosuri impregnate-n noi
Dansează visuri despre amândoi;
Te uiți la mine atât de liniștit,
Mi-e greu să cred c-a fost o zi în care m-ai iubit.
Mâna ta s-a împletit de-atâtea ori cu-a mea
Și-am visat de-atâtea ori la tot ce va urma..
Cuvinte seci lovesc acum în amândoi
Aș vrea să nu aud zgomotul ce cade între noi.
Aud cum strigă în mine să pleci
Nu sunt puteri să te privesc cum treci;
Ai fost în viața mea un tren ce l-am pierdut
Sunt multe frunze ce tocmai au căzut…
O dorință nebună ar vrea să mă ții
Când lumi se destramă la mine să vii,
Aș vrea să lăsăm durerea să ne vindece
Și clipe vechi să ne-apropie,
Dar visul se sparge revin pe pământ
Noduri multe în urmă lăsând.
Vin timpuri când ne va fi greu
Și-i numai vid în sufletul meu.