poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunț ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-06-22 | |
Rândunelele, pe rând,
Cuiburile și-au lăsat Și-au plecat din țară când Frigul le-a amenințat. Iarna, niște vrăbii care Căutau un locușor Cald, ferit de vânt, ninsoare, Au zărit un cuibușor. „Ce noroc! - și-au zis, îndată - Rândunelele-au plecat, Casa nu e ocupată…” Și în cuib s-au instalat. Într-o zi de primăvară, S-au întors acasă, -n zbor, Rândunelele în țară Și-au ajuns la cuibul lor. Dar surpriza-i colosală: Cuibușorul construit Cu atâta osteneală Este-acuma locuit. „Cine, oare, v-a permis Să vă stabiliți aici? Să plecați acum!” Le-a zis Una dintre rândunici! Vrăbiile deranjate Dau din cioc și nu se lasă Și afirmă, ofticate, Că-s, în cuib, la ele-acasă. Morala: Tot așa, la case mari, Ce-s naționalizate, Foștii lor proprietari Caută, -n zadar, dreptate!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate