poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-04-23 | |
Pe calea ferată trec patru trenuri pe zi.
Două spre Vest către Carei, Celelalte către Zalău în cealaltă parte. O fi același tren Care se învârte ca Păvăluc nebunul Pe călcâiele cizmelor roase? De patru ori pe zi Mi se urcă și furnicile pe picioare; Până la traistă. Mă scutur, înalt și slab ca o prăjină. Or fi fiind aceleași furnici La cele patru mese reglementare? Nu mi-am pus nimic de ujină! Vacile pasc liniștite. Când se apropie de lucernă Alerg după ele cu Soldat. El latră, eu strig. Unii spun că am gura prea mare. Hăi Joiană, hăi, nazat! Ca un făcut, de fiecare dată Apare trenul de dimineață; Ãla spre Vest. Treizeci de vagoane cu roți multe. Pe platforme,tancuri verzi-spălăcite, Ca ochii plânși ai mamei, Se legănă încet. Mi se par triste. Stelele de pe turele nu mai sunt roșii. Au pălit de vreme, de jale? Mi se par lacrimi de rugină Pentru păcate pe care nu le pot uita. Nu, seara tancurile nu se mai întorc. Spre Est, omidă flămândă târându-se lent, Trenul se întoarce cu vagoanele goale.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate