poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-23 | [Acest text ar trebui citit în francais] | Înscris în bibliotecă de Ionuţ Caragea
Toutes les fois, ô, mon amour, que nous deux je me rappelle,
Un vrai océan de glaciers se présente à mon appel : Là-haut, à même la voûte céleste, la moindre étoile se cache, Juste dans les grands lointains, la lune dorée forme comme une tache ; Et au-dessus des milliers de glaçons par les vagues charriés Un oiseau plane, les survole de ses ailes très fatiguées, Alors que son couple préféra aller de l’avant En compagnie d’autres volées se perdant au Ponant, Il le poursuit d’un doux regard, rempli de compassion, Ne le regrette, ni ne s’en réjouit… c’est son extinction, Tout en rêvant de remonter dans le temps, au jeune âge. (Traduction Constantin Frosin)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate