|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
￭ Fotograful de suflete
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
aveam 120 de ani
poezie [ ]
pentru bunica mea
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Radu Sorin Danut [sdr-fotograf ]
2011-02-17
| |
camera cu pereții văruiți de atâta timp
era traversată de cuvintele bunicii
care înghețau la fiecare colț al sufletului
răspunsurile întârziau de-a lungul unui coridor
acolo în umbra mea
acolo unde verdele ținea loc de cer
și toate se petreceau așa cum trebuie
în necuvinte
bunica mă ducea de mână
și mă simțea ca un copil
dar aveam o sută douăzeci de ani
de când n-am mai murit
 |
|
|
|
