ies strigăte și e frig
un frig care dă senzația
unei înțepături
de albină
totul se petrece lent

e important lucrul acesta

nu doare
toate simțurile par uitate
în liniștea chircită în trup

ca o ancoră între somn și nesomn

stau și mă gândesc la cei care
pleacă tot pleacă mereu
(și se reîntorc pe același drum
plantând semne)

și ce dacă

înseamnă că suntem noi
mai mulți decât am fost

așteptând...