dimineața dintre dorințele fierbinți
am înțeles-o cu dorul
în care tu Bi îmi întindeai mâna
cu sărutări îmi atingeai buzele
umerii
și din când în când
mersul oniric

început și sfârșit de viață
alături de ceea ce credem
o prelungire a unui ram
peste umerii noștri uniți în coroana
ce se poate sprijini
pe frunți
pe trupuri
pe degetul ce ne arată încotro ar fi mai bine
să plecăm cu un poem
cu un vis scăpătat

curând sau mai târziu
se face seară
și aprindem lumina
în ochii ce sclipesc
privind la noi ei văd
pasiunea irizată în pleoape
mai presus de menirea lor
de a ne conduce triști
fericiți sau pur și simplu hoinari
pe drumul din viață
sau din vis.