poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-14 | |
Dorra-mi bate genunchiul cu lăbuța sănătoasă.
O mângâi pe semnul alb de licornă. Eu zic. Tu cânți. Lumea trece pe lângă noi, grăbită. Eu cânt. Tu taci. Semnele erau, de acum, cele mai bune. De jur împrejurul mesei, scaunele-și așteptau oamenii. Pe scaunul meu se așezaseră-n piramidă noduri-pește. Doamne ferește! ai spus tu, atunci. Cu o zi înainte de-a pleca, se zice că ar fi lăsat scris: “Clădește-ți viitorul pe trei sfinte Pe muncă, educație și credință.” În calendarul acesta, din veac nou, Îmi potrivesc luminile privirii pe tainele firii Cerând rotundului să țină toate într-un singur ou. Neodihnită-i cântarea ce-i urmează-n trezvie. Cărarea ține numai și numai prin vie. Să fie! Să fie! Să fie! Pe linia dintre haos și ordine Mi-a făcut bătrânul nodurile lui marinărești Din fire de in, cânepă, funigei Și stări sufletești. Dorra-mi bate genunchiul cu lăbuța sănătoasă. O mângâi pe semnul alb de licornă. Constanța, 14 noiembrie, 2010
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate