m-am închipuit fulg
lunecând prin văzduh
agățându-mă ca un magnet
de poemele nopții

cu reverență mă plecam
în ropotul lor de aplauze
atât de solemnă-mi era primirea
încât stelele-n jur
se făcură arc peste fruntea-mi

pe un bulevard cu globuri aprinse
dintr-un nor în altul se preumblau
îngeri împrăștiind vorbe de duh

cerul se deschisese
imnuri și mise se auzeau în colțul stâng
mai sus de el privea dumnezeu
la sfera minunată a lumii

un transparent regiment
înșira-n cuvinte silabe
deșirând poeme și o mare albastră
de sunete se rotea în jurul unui recviem

intrasem în cer
sau cerul intrase în mine
vechile mele vieți
își recunoșteau nedumerite
fosta înfățișare



6 noiembrie 2010