E un sfarsit de timpuri intre noi -
E-atata zgomot stins in pacea din tacere,
Si cea mai mica adiere atingand in doi
Va rascoli amorul nostru prin mistere!

E un sfarsit de melancolicele clipe,
Iar tu vioaie mi te-asterni in brate,
Si eu strangand suava ta mireasma-mbietoare
Te mangai peste pleoapele curate!

E un sfarsit de toamna asternut in cetini
Cu frunzele picand ca-ntr-un sfios balet -
Noi ratacim prin asta lume anonimi,
Cum si culoarea-i prinsa pe-o panza-n sevalet!

Apoi spre rasaritul lunii ce-i nestinsa
Am ratacit sub clarul ei atins decor
Si unduindu-ne pe-al ratacirii iernii necuprinsa
Iubirea ne-am strigat intr-un etern amor!

E zarva multa in lucirea iernii ce-o sa vina,
Iar stropii de lumina ce ne-or rataci prin alb -
Ne simt si dulcea - clara lor lumina
Ce va patrunde cristalinul dalb!