poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-17 | |
șina se lăsa, apoi se ridica sub greutatea roților
eram atât de aproape încât simțeam foarte limpede mirosul metalic, mirosul buruienilor și răcoarea iar de pe un culoar interior senzația pe care numai atunci întreagă, acum doar o urmă a celei de atunci voluptatea și groaza plăpumii reci înfășurate strâns pe cele două degete. și chiar din pat aud cum trec podul și privindu-le e ca și cum m-aș azvârli cu fața în jos pe un câmp neverosimil, un implant cu iarbă neagră pe un scalp imposibil de ascuns. glasurile lor sunt un fel de vâjâit al tuturor vagoanelor deși e primul lor tren, nicio inocență de vreo parte a liniei din pieptul meu păienjenișul acesta le atinge mâinile le ciupește nasurile și ne leagă ca un prieten de sânge răsfirat în echilibru fragil printre noi. și chiar în inima orașului noaptea are piciorul ei de fier înfipt într-o apă peste care nu sunt tramvaie, doar trenuri iscate dintr-o sălbăticie a unui altfel de vest. iar pozițiile noastre atunci când dormim sunt atât de ciudate încât ne e rușine să ni le amintim și atunci când te oprești hipnotizat în fața unui trup amorțit astfel aștepți să vezi mișcarea toracelui, să ghicești răsuflarea și tot așteptând o vezi venind, relaxându-și brusc fața ca o batistă acum desfăcându-se acum închizându-se la loc.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate