Cu capul greu plecat si adormit,
Imi macin mintea cu nesat in soapta -
Si cine oare ma recheama spre-ntunericul meu mit
S-adorm si iarasi sa fiu tras ca de o ata rara.

Perfect imi va fi somnul, fara de pacat -
Si zamislit crescut cu inc-o noapte adanca-n pat,
Fara ``perfuzii`` de politic si de blat,
Doar eu si visul meu ca-s cu iubita mea-n palat.

Ce sclipitoare stea ma va-nsoti in noaptea ce se naste
Si repede va risipi gandirea toata,
Iar aerul clipa de clipa refacut si rece de afara
Ma va cuprinde ca o mreja de culoare pala!

Si fericit prin noaptea ce va trece
Ma voi trezi si bland apoi voi fi,
Ca stelele mi-au risipit si cel mai rece -
Gand ca-s nefericit ca voi trai-n meleaguri fara prea multi fii!