poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-04 | |
doamne
ne-a plouat la rădăcina firului de păr mâlul necredinței astupă gura pruncilor câte ape vor mai trebui să brăzdeze obrazul bătrânilor câte mâini vor mai scoate oase din pământ călăuza își stinge încet farul câte cruci vor atârna încă pendulând în neștiință copilul nu vede hotarul propriei lumi o mare se întinde peste brațele părinților te-au îmbrățișat prea târziu lumina nu se arată de două ori la fel oamenii râd de moarte îi fac în ciudă cu pumnii strânși amenință în van deșertăciune mâine va veni un soare nou își vor îngropa morții lor la capătul satelor cu lumânări în mâini și colivă se vor risipi până la ora prânzului va fi o liniște mai mare ca întâia oară casele se vor scutura de bătrâni în ulițele lor poveștile vor atârna la gâtul celor rămași ca o povară se va găsi omul care să le scrie mormintele cu litere înroșite aici zac părinții noștri în uitare nici apele nu mai pot spăla însingurarea între noi podul s-a retras dintre maluri a urcat spre cer.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate