poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-26 | | ca să pot ajunge a fi iertat am comis toate elucubrațiile posibile mi-s ochii abia întredeschiși îmi dau seama că viața nu o poți schimba ca pe o parolă uitată din temnițele deținuților fără frică de moarte și fără regretul vieții netrăite în linia întâi a unui destin captiv în iluzia libertății aidoma răpirii din serai de pe covorul din bazarul de peste drum imaginez un posibil viitor al aparențelor neguvernate de legi mai mult ale hazardului decât ale necesității și-mi dau seama că mă uit cu atenție doar într-un punct fix al unei speranțe oarbe cum prezicea immanuel kant ca la un ideal ce se-ndepărtează precum geamandura din apa sărată a unei mări în care nu ne mai putem iubi mă mint și-mi spun că ai plecat doar ca să scriu poezii care să –nebunească singurele genii pe care le-am cunoscut și care mă citesc pe nemâncate ca atunci când leii flămânzi devoră o întreagă specie pe cale de dispariție din care nu mai rămâne nimic nici măcar tăcerea de după festin trăiesc mai mult din inerție învelit cu mai multe pături de diferite culori care nu pot alunga frigul stelelor neexplodate de când erele glaciare luau locul una alteia deși prin camera mea cândva trecea ecuatorul din tot ce-a fost n-a rămas decât ploaia torențială a zilei de azi ce-i ține pe toți în casă jucând șah cu o realitate ce sfidează logica bunului simț ale cărei urmări sunt neverosimile rezultatul impur al frumuseții pierdute și iarăși regăsite din întâmplările fericite dintre mine și tine pe noi nimeni nu ne mai poate egala: frumusețea spiritului în ascensiunea meridională a tuturor celor învățate și dezvățate de nimic nu poate fi ajunsă din urmă văd carele lui faraon pe fundul mărilor ce s-au dat la o parte doar pentru noi și s-au închis tot din poruncă divină mai poți trăi o viață banală și monotonă după ce ai fost investit cu armura eroilor legendari? înnobilând depărtările viselor cu singurătatea morților al căror nume nu a fost nicicând pomenit în vreo ceremonie funerară va trebui să –nțelegi că pentru noi ceremonialul vieții și al morții a depășit cu mult sfera întâmplării și necesitatea ființei mai pure care ești mă urmează iar și iar ca o umbră de care nu poți scăpa și ale cărei cuvinte au asupră –mi puterea unei legi imemoriale de neînțeles de nerespectat de neîncălcat din privirea cea mai pătrunzătoare aruncată pe-ndelete lucrurilor când totul se termină cu moartea batjocorirea ființei celei mai umile nu poate fi suportată de niciun hamlet al acestui pământ care-a scos spada tatălui iar ceea ce urmează e deja vu (26 iunie 2010)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate