1.
ele ciripeau
nici mai bine, nici mai rău-eu
tăiam calea ferată, eu, a treia șină

ca perdelele, oamenii se dădeau într-o parte
și cealaltă, legați de mâini, ei-
eu-același chip schimonosit.

1.1.
Leoš Janáèek, cum îți împingi fantasmele din urechi afară,
ei se adună fără niciun discernământ
și când se împlinește legea,
deșartă ploaia.

mă tot rotesc în cornetul acesta
geamul e un cod secret
afară alte legături cu liniștea lor
cu exactitatea lor
cu marginea lor catrastrofală
prinsă numai la teve
ca o rochie de tul într-o portieră
ca o avalanșă în direct la teve
ca o moarte reală.


Leoš, nu se cuvine, sunt o sadhvi deprimată
ele țâșnesc promiscuu din tufele de soc
și nu e loc de lacrimi, și nu e loc de buci.