poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-30 | |
Din căderi toți învățăm
și mai puțin din urcușuri, oricât am vrea să prosperăm, noi dăm și peste derdelușuri... Și ne julim, și ne lovim, cu capul dăm iar de tavan, și buimăciți, când ne trezim, simțim pământul bolovan... Și cât de bine era sus, fără de griji, fără vreun gând, de aici, de jos, cu gândul dus, iar mă așez umil la rând... Și uit de mine, de povara ce mă apasă zi de zi, și-aștept să vină iară seara cu vise de-adormit copii... Dar serile nu sunt ce-au fost și nu îmi par mai liniștite ca-n vremurile fără rost, când aveam codițe despletite... Și alergam să o găsesc pe mama bună prin grădină, să mă învețe să-mpletesc o coroniță din sulfină... Și degetele le-ncurcau, erau atât de dușmănoase, oricât trudeau și împleteau, îmi păreau neprietenoase... Și mama iar cu mâna ei muncită și extenuată, îmi împletea cununa-n trei și mi-o punea apoi pe creastă... Ziua, noaptea, mă gândesc la mâna ei măiastră, o vreau și azi s-o regăsesc și s-o așez în glastră... Să fie îndreptar acum, la multe fapte bune, să se-nmulțească pe pământ și peste tot în lume... Că poate atunci vom fi mai buni și vom trăi în pace, pe creștete vor fi cununi, copiii să se joace...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate