poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-26 | | M-am intors in locul copilariei. Spiritul pluteste in jurul meu, Sopteste la urechea mea, Ma incearca si fizic Caldura... A convins natura sa participe Vad aceeasi copaci inalti E aceeasi neputiinta de a vedea totul Oricat m-as ridica pe varful degetelor Dar stai..! Acum pot sa ma ridic in picioare Si e arhisuficient. Simt prezenta fetitei din mine Ii incerc acum sentimentele Mai am putin si.. Intind paturica,imprastii jucariile Strig toti copii.. M-am intors.. -Ce uituca !papusa n-a mancat -Azi n-am desenat -N-am deschis negrul diplomat -Probabil e atat de suparat -Vreau sa zboare pasarile -Am venit sa va vad iar -veniti,nu va speriati de chipul meu E doar...imbatranit -Zburati, va pot vedea de jos -Prin geamul de sus.. -Si-aduceti ploaia! -da,da ..acum pot deschide geamul singura -Voi scoate mana incet -Si voi simti din nou clipa.. Picuri scurgandu-se pe mana mea.. Chiar de fulgera Ce conta...uite unde m-a dus viata! -Nu plec pana nu se scurg picuri pe geam! Nu conteaza de ma vor striga Asta va fi taina mea Macar atat a mai ramas din ea Nici nu stiu cat e ceasul... Exact ca in trecut Joaca era mereu la inceput Nu-mi amintesc cand am strans jucariile.. Bizar... Iar le-au strans altii in urma mea Dar ultima oara le-au ascuns bine Nici peste ani n-au reusit sa mai revina Si ce e mai rau... Nu am pe cine certa! Mintea ma tradeaza si ma intreb: “sau da?” M-as lovi pe mine Stric momentul prin ratiune In plus E locul sacru, nimeni nu sta aici fara un zambet dar n-am lasat geamul deschis.. dupa atatia ani, devin un adult ignorant ce pacat!.. Cred ca de asta oamenii nu pot accesa Partea cea mai traita din viata aceasta As dansa .. In patratelul meu cu geamuri Pasarile m-ar vedea Ploaia m-ar aprecia m-as roti mereu,intr-o nebunie macar nu voi spune o prostie Rasul lor ar fi porcesc Si s-ar putea sa-i pedepsesc Caci uite..viata m-a inaltat Dar las` acum,dansez nebun Imi vine sa scot cartile, vreau sa le gasesc Le intind pe toate,le pun pret Si-astept jucatorii sa se dea drept cumparatori Se lasa seara,geamurile isi schimba culoarea.. Ma cheama mama...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate