ascundeam de mama numai de mama
chestii mărunte cum ar fi sentimentele
avea un miros de speriat găsea acul căzut
mucii lipiți de speteaza scaunului

și mama ascundea de mine sentimentele
le găseam mototolite prin găleata de gunoi
nu aveam curajul să le deschid știam că mamele aruncă
la gunoi copii erau acolo surori și frați
mișcau piciorușele și mîinile pentru ultima oară.

o uram pe mama cum uram mătrăguna
planta aceea ce o puneam alături de fundul de lemn pe care disecam broaștele
zicea tovarășa că nu e rău
iată inima broaștei cum bate cîteva secunde
uram cuvintele mamei ea nu înțelegea
îmi zicea că orice inimă ascunde în sine.

vedeam broasca vie cum șterge mucii pe luciul bălții
cum mama broască o trage de urechi
cum tovarășa broască disecă oameni și adună inimile în clepsidre
zîmbește la trecerea prafului de inimă.