Culoarea galbenă, în linii fine lasă-n urmă,
Un cerc perfect, în el ochi și-un zâmbet,
Raze ce-ncălzesc un lan de grâne
Ce se întinde-n orizont precum un tapet pe lume.

Culoarea albastră, lasă... un cer senin
Și ochii noștri... privindu-l pe fereastră.
Un iaz oval înghesuit de nuferi
Și un pătrat ce reprezintă casa noastră.

Culoarea verde, îți lasă-n urmă vara,
Iarba și-a unui copac coroană,
Frunza florii ce ți-am dăruit-o aseară,
Culoarea vazei în care odihnește...
iubirea noastră!

Culoarea neagră, e realitatea dură,
Am ascuns-o, nu are loc în acest tablou,
Sunt conștient că într-o zi o vom găsi,
Până atunci o vom închide-n ecou...



Pentru asta am pictat și-un orizont,
O lume-n coaja unui ou!